Depunerile și calcarul din conducte afectează funcționarea instalațiilor sanitare și a sistemelor de canalizare, provocând blocaje și riscuri de reflux. Un plan coerent de inspection și maintenance poate preveni înfundările severe, reduce mirosurile (odorcontrol) și extinde durata de viață a țevilor. Următoarele secțiuni prezintă cauzele, metoda de evaluare și opțiunile sigure de curățare, astfel încât proprietarii și tehnicienii să poată alege soluții potrivite.

De ce apar depunerile în instalații (plumbing, sewer)

Depunerile provin dintr-o combinație de factori: apă dură care lasă calcar (scale), sediment transportat de apă, acumulare de grăsimi din bucătării și materiale organice care formează biofilm. În rețelele de sewer, particule solide și materiale nebiodegradabile pot provoca blocaj (blockage) în punctele cu reducere de secțiune. Acumulările cresc frecvența obstructionărilor (clogging) și pot duce la mirosuri sau chiar backflow în cazuri severe.

Mecanismele chimice și fizice care favorizează depunerile includ variațiile de temperatură, viteza scăzută a fluxului și pH-ul apei. În funcție de materialul conductelor (PVC, metal, fontă), calcarul și sedimentele aderă diferit, iar strategiile de intervenție trebuie adaptate pentru a evita deteriorarea țevilor.

Inspectare și întreținere preventivă (inspection, maintenance)

Inspecția cu cameră permite vizualizarea depunerilor interne fără lucrări invasive: se identifică zonele cu sedimente, coroziune sau fisuri. Un program regulat de inspection, combinat cu maintenance preventiv—curățarea siturilor de acumulare, verificarea trapurilor și instalarea capcanelor pentru grăsime—reduce riscul de blocaj și costurile pe termen lung.

Întreținerea include verificări periodice ale presiunii și debitului, schimbarea filtrelor la punctele critice și educarea utilizatorilor pentru a evita aruncarea substanțelor care provoacă clogging. Documentarea intervențiilor ajută la stabilirea unui interval optim între curățări.

Metode mecanice pentru îndepărtare (blockage, clogging)

Curățarea mecanică folosește instrumente precum spirale (augers), rotopercutoare și dispozitive de rodaj pentru a îndepărta blocajele fizice. Aceste metode sunt eficiente pentru materialele moi, resturi organice și acumulări moderate, dar necesită operare atentă pentru a preveni avarierea țevilor, în special la conductele vechi.

Avantajele mecanicii sunt rapiditatea intervenției și costurile de bază, dar pentru depunerile dure sau calcificate, acestea pot fi insuficiente. Tehnicienii recomandă adesea combinarea unor metode mecanice cu soluții chimice sau hidraulice pentru rezultate durabile.

Hidrojetare și decalcifiere (hydrojetting, descaling)

Hidrojetarea utilizează jeturi de apă la presiune controlată pentru a spăla sedimente, grăsimi și calcar din pereții conductelor. Când este executată de specialiști care pot regla presiunea, hidrojetting este eficientă pentru curățarea profundă fără a afecta integritatea țevilor. Decalcifierea chimică (descaling) completează procesul acolo unde scale-ul mineral este foarte compact.

Folosirea unor agenți de decalcifiere trebuie făcută conform recomandărilor producătorilor și proiectului instalației pentru a evita coroziunea sau reacțiile nedorite. Evaluarea inițială prin inspection stabilește dacă hidrojetarea e viabilă sau dacă sunt necesare intervenții alternative.

Tratarea depunerilor organice și grăsime (grease, odorcontrol)

Depunerile organice și grăsimea sunt adesea responsabile pentru mirosuri persistente (odorcontrol) și blocaje frecvente în bucătării. Sistemele de captare a grăsimii și curățările periodice cu agenți enzimatici sau biologici pot descompune acumulările fără a recurge constant la substanțe agresive. Pentru cazuri avansate, se pot combina soluțiile biologice cu hidrojetarea.

Prevenția include instalarea capcanelor pentru grease, colectarea separată a resturilor alimentare și instruirea utilizatorilor în privința aruncării corecte. Intervențiile chimice trebuie selectate pentru compatibilitate cu mediul și materialul conductelor, pentru a preveni deteriorarea sau poluarea.

Inspecție post-lucrare și prevenirea refluxului (inspection, backflow)

După orice intervenție, o inspectare finală cu cameră asigură că sedimentele și scale-ul au fost eliminate și că nu există deteriorări. Testele de etanșeită și verificările funcționale reduc riscul apariției backflow-ului sau a altor probleme operaționale. Controlul mirosurilor și monitorizarea debitului confirmă restabilirea funcției optime.

Pentru prevenirea reflexului, se recomandă instalarea unor valve anti-reflux și întreținerea lor periodică. Un plan de maintenance documentat și inspecții regulate ajută la detectarea timpurie a re-depunerilor și la menținerea sistemului în stare bună.

Concluzie Eliminarea depunerilor și a calcarului din conducte necesită o combinație de evaluare corectă, întreținere preventivă și aplicare a tehnicilor adecvate: metode mecanice pentru blocaje simple, hidrojetare și decalcifiere pentru acumulări persistente și soluții biologice pentru grăsimi. Inspecțiile regulate și instalarea unor dispozitive de protecție, precum capcanele pentru grăsime și valvele anti-reflux, reduc frecvența intervențiilor și contribuie la o funcționare stabilă a rețelelor de plumbing și sewer.